Farfurie din ceramică de Horezu cu motivul cocoșului de Hurez
Farfuria este realizată de Costel și Georgeta Popa, din Horezu, Judetul Vâlcea. Ceramica de Horezu este unică în România și este cunoscută în toată lumea. Fiind considerată “o creație tradițională unică”, ceramica de Horezu a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO începând cu 2012.
Argila este adusă de pe dealurile din jurul localitații și este preparată printr-o tehnică tradițională. Lutul este lăsat la “dospit” mai multe săptămâni, timp în care este mărunțit, udat și frământat. Lutul astfel pregătit trece prin mai multe etape până se materializează în celebrele vase de ceramică: modelare la roată, prima uscare, angobare, a doua uscare, ornamentarea, a treia uscare, prima ardere, glazurare, a doua ardere. Ornamentarea se face cu un corn de vită ce are în vârf o pană de gâscă sau cu gaița, o pensulă subțire din fire de porc. Metoda tradițională de pictare numită...
Farfurie din ceramică de Horezu cu motivul cocoșului de Hurez
Farfuria este realizată de Costel și Georgeta Popa, din Horezu, Judetul Vâlcea. Ceramica de Horezu este unică în România și este cunoscută în toată lumea. Fiind considerată “o creație tradițională unică”, ceramica de Horezu a fost inclusă în patrimoniul cultural imaterial al UNESCO începând cu 2012.
Argila este adusă de pe dealurile din jurul localitații și este preparată printr-o tehnică tradițională. Lutul este lăsat la “dospit” mai multe săptămâni, timp în care este mărunțit, udat și frământat. Lutul astfel pregătit trece prin mai multe etape până se materializează în celebrele vase de ceramică: modelare la roată, prima uscare, angobare, a doua uscare, ornamentarea, a treia uscare, prima ardere, glazurare, a doua ardere. Ornamentarea se face cu un corn de vită ce are în vârf o pană de gâscă sau cu gaița, o pensulă subțire din fire de porc. Metoda tradițională de pictare numită “jirăvire” este o tehnică specială și se realizează unind marginile unei spirale cu centrul ei în timp ce pictura este încă umedă. Culorile folosite sunt naturale și sunt obținute din argile colorate de oxizi de fier sau de magneziu. Cele mai frecvent folosite culori sunt maro, verde, cărămiziu și celebrul ivoriu de Horezu. Arderea se realizează prin tehnica oxidării în cuptoare din cărămidă de forma unui trunchi de con cu baza mare în jos. Cel mai cunoscut motiv popular folosit este celebrul cocoș de Hurez, simbolul reînvierii și nemuririi sufletului. El este înfățișat din profil, cu capul ridicat și cu coada înfoiată. Alte motive sunt pomul vieții, care simbolizează unirea cerului cu pământul, spirala vieții – ciclul etern al naşterii, morţii şi renaşterii , șarpele casei – păzitorul gospodăriei, peștii – simbolul creștinătății, coada de păun – simbolul protecției divine eterne.
Motivele populare de pe marginea farfuriei pot diferi.
Se recomandă ştergerea cu o cârpă moale şi umedă sau spălarea manuală.
Ø 180 mm
Tapiserie din lână ţesută manual la război vertical, cu două feţe simetrice. Tapiseria creată în Atelierul Eliflor înfăţişează motive populare din zona Olteniei. Lâna este tratată antimolii. Motivele populare și culorile pot diferi. Se recomandă spălarea manuală şi uscarea naturală.
180 mm x 180 mm
Ou închistrit (încondeiat)
Realizat de Petronela Iasinovschi, din comuna Vatra Moldoviței, Județuil Suceava. Petronela Iasinovschi încondeiază ouă de 15 ani, ducând mai departe tradiția de la bunici. A participat la numeroase expoziții și este colaboratoare la mai multe muzee. Ouăle închistrite sunt lucrate cu chișița pe ceară. Ouăle sunt golite de conţinut cu ajutorul unei seringi şi sunt spălate bine, atât în interior, cât şi pe exterior, cu apă sărată. După aceea se usucă bine. Tehnica de închistrire este aceea a păstrării culorii de fond și constă în trasarea pe ou a unor desene, cu ajutorul cerii de albine topite, și în scufundarea succesivă în băi de culoare. Unealta folosită se numește chișiță și este un bețisor de lemn ce are fixată la unul dintre capete o pâlnie minusculă din alamă, prin care este petrecut un fir de păr de porc, vacă sau cal. La sfârșit, după „scriere” și „îmbăiere”, oul se încălzește puțin și, cu ajutorul unei cârpe, de asemenea, ușor încălzite, se îndepărtează straturile de ceară, punându-se în evidență desenul. Unele culori sunt obținute prin timpii diferiți de ardere a cerii, dar se folosesc și culori naturale, obținute din plante sau părți ale lor (frunze, flori, scoarță, rădăcini). Ouăle sunt încondeiate în trei-patru culori, de obicei, ţinând cont şi de simbolul fiecărei culori în parte: roşu – culoarea vieții, a dragostei, negru – culoarea eternității, a absolutismului, galben – lumina, bogăţia recoltelor, verde – renaștere, speranţă, albastru – simbolul credinței. Cele mai răspândite motive folosite la închistrarea ouălor sunt crucea Paștilor, floarea Paștilor, cărarea rătăcită, brâul popii, brăduțul, frunza de stejar, coarnele berbecului, cârja ciobanului, steaua Nordului, vârtelnița, creasta cocoșului. Ornamentica ouălor este extrem de variată, cuprinzând simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase.
Motivele populare pot diferi.
Se recomandă ştergerea ușoară cu o cârpă moale.
A nu se spăla.
Coșuleț împletit din pănușă
Realizat de Arpad si Julia Balint, din Odorheiu Secuiesc. Familia Balint se îndeletnicește cu împletitul pănușii încă din copilărie. A participat la numeroase expoziții și colaborează cu mai multe muzee. De asemenea, Juloa Balint participă la cursuri demonstrative găzduite de instituţiile de învăţământ şi de cultură din judeţul natal, din dorinţa de a păstra, de a dezvolta această tradiţie de artă populară.Pănușa este foaia care înconjoară știuletele de porumb. Toamna, după cules, se aleg pănușile potrivite, cele curate și albe și, după ce se usucă la soare, se leagă și se depozitează într-un loc uscat. Înainte de prelucrare, pănușa se umezește și urmează răsucitul. Obiectele împletite sunt prelucrate pe o ramă din lemn, care a fost desenată și țintuită în prealabil pe o formă. Răsucirea pornește de la un cui, avansând de la un cui la altul până când apare o „ţesătură” cu forma dorită. După ce obiectul se usucă pe ramă, se trag cuiele şi se scoate de pe formă.
*Produsele sunt lucrate manual. Culoarea, modelul, greutatea, forma și dimensiunile pot diferi.
